Ei zic să revenim acasă

„Noi avem încredere în voi, tinerii” ; „Avem nevoie de voi” ;  „Voi sunteți viitorul țării” ;”Băieți, veniți acasă”. Acestea sunt doar câteva dintre replicile ce le aud de la prim-ministru, miniștri, înalți funcționari la întâlnirile cu studenții și tinerii moldoveni în Paris. Fiind o generație trădată de nenumărate ori, de la un mare patriot care se urca în copaci până la cei 3 crai de la răsărit care nu pot împărți fotoliile, am învățat să nu mai credem în vorbele politicienilor. Cu altă ocazie voi scrie despre înalta trădare.

Val Butnaru a lansat un îndemn de reformatare a economiei naționale. Iar sarcina ar reveni unui grup de lucru compus din tineri școliți prin universitățile occidentale. Ar fi un prim pas concret și consistent pentru a face tinerii să revină acasă. Însă, ca de obicei exista un impediment. Politicienii noștri au o viziune limitată la ciclu electoral. Ducem lipsă de lideri cu viziune pe termen lung. Nu avem politicieni curajoși care să implementeze o strategie de dezvoltare care va da rezultate în 10 ani. Ei ar prefera programe care dau rezultate în 2 ani pentru ca să-și maximizeze probabilitatea de a fi reales în următorul ciclu electoral. Credeți că prim-ministrul este destul de curajos să se angajeze în implementarea unei strategii de reformatare a economiei naționale care va consuma investiții enorme și va aduce beneficii în 10 ani? Desigur că nu. El e preocupat cu acțiunile de PR care au un impact imediat asupra electoratului.

Revenind la ideea lui Val Butnaru de a chema tinerii acasă, aș dori să menționez că din păcate nu există acțiuni concrete. Ne spun ei mereu cuvinte dulci că vor creea condiții mai bune de muncă, vor oferi credite preferențiale etc. , însă nu există o strategie care să stopeze exodul de creieri. O soluție eficientă în termeni de cost/beneficiu ar fi să se lanseze un program național de angajare a tinerilor cu studii în străinătate în administrația centrală. Mulți spun că tineri nu se reîntorc acasă din cauza unei remunerări proaste. Este adevărat, însă mulți dintre noi ar prefera un salariu mai mic și să fie consilierul ministrului economiei, decât un salariu puțin mai mare pentru un job fără perspectivă într-o companie din europa. Luând în considerație rata șomajului în țările europene, situația macroeconomică precară și un viitor incert, mulți dintre tineri vor încerca să-și găsească un loc de muncă în alte țări sau chiar poate să revină în țară. Acum ar fi momentul oportun pentru a lansa un program de motivare a reîntoarcerii tineriilor specialiști în Moldova. Oferind un contract de muncă pe un termen de 5 ani, un job în administrația centrală (precum consilier al ministrului, șefului de departament sau specialist în vreo comisie parlamentară) un credit cu o rată preferențială a dobânzii, unii dintre tineri ar fi tentați să revină acasă.

Este important ca Moldova să readucă acasă acele minți strălucite rătăcite prin Europa. Pe un panou publicitar din Singapore scria „Noi nu avem petrol, nu avem teritorii întinse, nu avem aur nici diamante, însă avem creierii noștri cu ajutorul cărora ne vom face și noi un loc sub soare”. Exact de aceasta are nevoie și Moldova, are nevoie de minți să implementeze know-how-ul acasă.

Publicat pe union.md